vineri, 12 septembrie 2008

Finis

Pentru ca o anumita perioada din era scrierilor pe aceasta pagina s-a incheiat va las in compania domnului K. Veti citi postari scrise in acelasi stil ca si cel de pana acum, cu diferenta ca acestea care vor urma vor purta semnatura domnului K. Domnul K va insemna aici atat zbuciumul constiintei sale distorsionate, cat si elemente obiective care nu reprezinta altceva decat o pauza din acea cursa fara de sfarsit pe care este obligat sa o traiasca prin prisma fiintei sale...

sâmbătă, 6 septembrie 2008

Frumusete pierduta

Itinerariu: Craiova- Drobeta Tr. Severin- Orsova- Baile Herculane si retur

***Insemnarile unui turist intarziat***
Multi se intreaba ce mi se pare atat de frumos intr-o localitate paraginita si parca de toata lumea uitata precum Baile Herculane pe care ei o dispretuiesc. Poate simplul fapt ca are o istorie atat de veche strans legata de latinitatea pe care o simt curgandu-mi in vene; tot ce o leaga de trecutul acela pe care eu il proiectez la nivel "mitologic" de la terme la arhitectura, de la strazi la statuile acelea cojite de indiferenta. Da, este adevarat, nepasarea iti izbeste ochiul la tot pasul. Constructii cu o insemnata valoare atat istorica cat si arhitectonica si de o frumusete uimitoare zac uitate de parca ar fi niste baraci inutile. Timpul nemilos a lasat urme foarte adanci insa nimanui nu-i pasa. Atata indolenta fata de o zona superba te umple de tristete, dar cand te gandesti pe ce meleaguri traiesti incepi sa te acomodezi si cu asta. Pacat!
Este un loc cu o rezonanta deosebita pentru mine in ciuda elementelor inacceptabile: strazile inguste, pavate cu piatra cubica, Valea Cernei care ii confera un statut special, tot acel ansamblu arhitectonic incantator care reuseste sa reziste cu stoicism, "aerul" arhaic ce inca poate fi respirat, chiar si pozitia geografica " la adapost" datorita muntilor impaduriti si pe alocuri cu stanci semete ale caror cereneluri fac din acest loc o adevarata fortareata a trecutului pierdut.
"Frumusetea, simpla frumusete iti poate umple ochii de lacrimi" [ "Portretul lui Dorian Gray", Oscar Wilde]. Cam asta a fost starea de spirit pe care am avut-o atunci cand am umblat pe faleza din Orsova pana cand m-am desparit de Dunare dincolo de barajul de la Portile de Fier. Nu cred ca mai pot spune multe despre asta insa vreau sa adaug ca aceasta apa a stans tot ce poate fi mai tandru si mai de pret din intregul spirit romanesc.